Cine a fost Selene

Selene, zeița luminii lunii, ocupă un loc special în mitologia greacă, înconjurată de frumusețe, romantism și misticism. Strălucirea sa argintie reflectă influența și importanța pe care luna a avut-o asupra societății antice.

Fiica titanilor Hyperion și Theia, Selene este sora lui Helios, zeul soarelui, și a lui Eos, zeița zorilor. Astfel, cerul era adesea privit ca scena unei eternale succesiuni familiale, cu Eos anunțând zorii, Helios dominând cerul zilei și Selene conducând noaptea.

Legendele și Rolul ei în Mituri

Una dintre cele mai cunoscute legende ale lui Selene este povestea de dragoste cu Endymion, un păstor de o frumusețe rară. Se spune că Selene, îndrăgostită de el, l-a sărutat în timp ce dormea. Pentru a-l avea mereu lângă ea și pentru ca acesta să nu îmbătrânească, ea l-a rugat pe Zeus să-i ofere un somn etern. Astfel, în fiecare noapte, Selene îl vizitează pe Endymion adormit, simbolizând eternitatea și trecerea timpului.

Atribute și Simbolism

Selene este adesea reprezentată ca o femeie frumoasă călătorind cerul pe o caleașcă trasă de cai albi. Corona sau diadema cu raze pe cap și manta argintie reflectă luminiscența lunii. De asemenea, este asociată cu crescentul, reprezentând fazele lunii.

Venerație și Cult

Chiar dacă nu a fost venerată la fel de intens ca alte divinități, Selene avea temple și altare dedicate în diferite regiuni ale Greciei. Luna era considerată un simbol al magiei, al transformării și al fertilității. Astfel, Selene era adesea invocată în ritualuri care cereau protecție, claritate și viziune.

Concluzie

Selene, ca zeița lunii, reprezintă magia și misterul nopții în mitologia greacă. Cu o prezență calmă, dar influentă, ea iluminează întunericul și aduce liniște în inimile celor care se uită la cerul nocturn. Așa cum luna influențează mareele și ritmurile naturale, Selene reprezintă forța constantă și eterna într-o lume în continuă schimbare.

« Inapoi

Subscribe
Notify of
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Dictionar Mitologic
Logo