Actualizat: 13 august 2026 · scris de Daniel Ungureanu, inginer instalații
Pui temperatura și umiditatea din beci și capacitatea scrisă pe cutie. Îți spune câți litri pe zi scoate acolo un aparat cu compresor, la ce temperatură ajunge serpentina lui și dacă aerul de afară de azi ar usca sau ar uda beciul. Calculul se face în telefonul tău, nu pleacă nimic nicăieri.
Merită aparatul, merită aerisitul?
Se recalculează la fiecare modificare. Nimic nu se trimite nicăieri.
Măsurată la mijlocul încăperii, nu lângă ușă.
Higrometrul lăsat acolo măcar două ore, nu adus din casă și citit imediat.
Cu un termometru cu infraroșu, pe peretele cel mai rece. Dacă n-ai, pune aceeași valoare ca temperatura aerului.
O găsești în orice aplicație de vreme.
Cifra mare de pe cutie, măsurată la 30 de grade și 80%.
—
completează datele de mai sus
Conținutul de apă e calculat psihrometric din temperatură și umiditate relativă, la presiune atmosferică normală. Randamentul compresorului e estimat din diferența de conținut de apă între aerul aspirat și suprafața serpentinei, cu o penalizare progresivă când serpentina coboară sub zero grade și începe să brumeze. E un model de estimare, calibrat pe condiția de catalog de 30 de grade și 80%, nu curba măsurată a aparatului tău. Verdictul de aerisire compară punctul de rouă al aerului exterior cu temperatura suprafeței celei mai reci din beci.
Răspunsul, fără să atingi calculatorul
Pentru un dezumidificator cu compresor de 20 de litri pe zi scriși pe cutie, mutat într-un spațiu rece, iese asta:
| Temperatura din beci | Umiditate | Apa din aer | Serpentina ajunge la | Scoate în realitate | Din capacitate |
|---|---|---|---|---|---|
| 18 °C | 80% | 10,3 g/kg | 6 °C | 10,4 litri/zi | 52% |
| 15 °C | 85% | 9,0 g/kg | 3 °C | 10,0 litri/zi | 50% |
| 12 °C | 85% | 7,4 g/kg | 0 °C | 5,9 litri/zi | 29% |
| 10 °C | 85% | 6,5 g/kg | −2 °C | 3,3 litri/zi | 17% |
| 8 °C | 85% | 5,6 g/kg | −4 °C | 1,6 litri/zi | 8% |
| 5 °C | 90% | 4,9 g/kg | −7 °C | 0,6 litri/zi | 3% |
| 3 °C | 90% | 4,2 g/kg | −9 °C | 0,5 litri/zi | 3% |
Dacă ai alt aparat, înmulțește procentul din ultima coloană cu capacitatea lui. Un aparat de 12 litri pe zi la 10 grade scoate în jur de doi litri, nu doisprezece.
Cum se face calculul
Sunt trei pași, toți verificabili cu creionul.
1. Câtă apă e de fapt în aer. Presiunea de vapori la saturație se ia din formula Magnus, es(T) = 610,94 · exp(17,625·T / (T + 243,04)) în pascali. Înmulțită cu umiditatea relativă dă presiunea reală de vapori, iar conținutul de apă rezultă din w = 622 · pv / (P − pv), în grame de apă la kilogramul de aer uscat, la presiunea atmosferică normală de 101.325 Pa.
2. Cât de rece e serpentina. Un dezumidificator cu compresor în funcționare ține evaporatorul cu aproximativ 12 grade sub temperatura aerului pe care îl aspiră. La 8 grade în cameră, serpentina e la −4. Apa care ar trebui să condenseze pe ea îngheață, iar aparatul intră în cicluri de dezgheț în care nu dezumidifică deloc.
3. Cât condensează, raportat la condiția de catalog. Cifra de pe cutie se măsoară la 30 de grade și 80% umiditate. Diferența de conținut de apă între aerul aspirat și suprafața serpentinei, împărțită la aceeași diferență în condiția de catalog, dă fracțiunea de capacitate. Peste asta se aplică o penalizare de brumare care crește pe măsură ce serpentina coboară sub zero: 30% pierdere la zero grade, 55% la −2, 75% la −4, 85% la −6.
A doua parte: aerisitul care udă
Calculatorul compară punctul de rouă al aerului de afară cu temperatura peretelui tău. Regula, care surprinde aproape pe toată lumea, e că un beci se usucă iarna și se udă vara.
Aerul de vară, la 25 de grade și 70% umiditate, are punctul de rouă la 19 grade. Peretele beciului stă la 12. Aerul intră, atinge zidul rece și lasă apă pe el. Ai deschis ușa ca să usuci și ai turnat apă pe perete.
Aerul de ianuarie, la zero grade și 85%, are punctul de rouă la −2 grade. Adus înăuntru și încălzit până la temperatura beciului, ajunge la o umiditate relativă foarte mică și absoarbe apă din pereți. Aia e uscarea gratuită.
Regula scurtă: deschide numai când punctul de rouă de afară e cu cel puțin un grad și jumătate sub temperatura peretelui.
Ce nu face calculatorul
- Nu înlocuiește curba măsurată a aparatului tău. Producătorii serioși publică randamentul la 10 și la 15 grade; dacă găsești cifra lor, ea bate estimarea de aici.
- Nu știe dacă aparatul tău are dezgheț automat prin gaz cald, care recuperează o parte din pierderea de la temperaturi mici. Estimarea e pentru cazul obișnuit, cu dezgheț prin oprirea compresorului.
- Nu spune de unde vine apa. Dacă umezeala urcă din pământ prin fundație, niciun aparat nu ajunge vreodată la o valoare stabilă. Lipește o folie de plastic pe zid, etanș pe margini, și lasă-o două zile: apă pe fața dinspre cameră înseamnă condens din aer, apă pe fața dinspre zid înseamnă infiltrație.
- Nu ia în calcul aportul de aer din exterior prin fisuri sau prin gura de aerisire deschisă permanent. Cu ușa deschisă vara, aparatul lucrează degeaba oricât de bine ar fi dimensionat.
Întrebări
De ce scrie 20 de litri pe cutie dacă scoate 1,6?
Pentru că cei 20 de litri sunt un rezultat de test, măsurat la 30 de grade și 80% umiditate. E condiția standard la care se raportează aproape toate aparatele din magazine. Nu e o minciună, e o măsurătoare făcută în altă lume decât beciul tău. Aceeași mașină, mutată de la 30 la 8 grade, are de patru ori mai puțină apă disponibilă în aer și o serpentină care îngheață.
Care e temperatura sub care nu mai merită un aparat cu compresor?
Practic, 15 grade. Între 15 și 18 mai lucrează la jumătate din capacitate, ceea ce se poate accepta. Sub 12 grade pierde peste 70%, iar sub 10 grade consumă curent aproape degeaba. Un aparat cu dezgheț automat prin gaz cald coboară pragul cu vreo două-trei grade, nu mai mult.
Ce înseamnă „desicant” și de ce funcționează la rece?
Un dezumidificator cu desicant nu răcește aerul. Îl trece printr-un disc rotativ acoperit cu un material care leagă chimic vaporii de apă, apoi încălzește o porțiune din disc ca să elibereze apa într-un rezervor. Neavând nicio suprafață rece, nu are ce să înghețe, deci temperatura camerei aproape nu-l afectează. În schimb consumă mai mult curent și încălzește camera cu două-trei grade, ceea ce într-un beci e un avantaj.
Higrometrul arată 60% dar miroase a mucegai. Cine minte?
Niciunul. Higrometrul măsoară aerul din mijlocul camerei, iar mucegaiul crește pe suprafață. Aerul lipit de un perete rece are alt procent decât cel din mijloc, uneori cu douăzeci de puncte mai mult. Măsoară temperatura peretelui cu un termometru cu infraroșu și pune cifra în calculatorul de umiditate pe suprafață.
Montez și repar aparate de climatizare și tratare a aerului din 2000. Scriu despre ele din perspectiva celui care le pune în funcțiune, nu a celui care le vinde. Mai multe despre mine.