Actualizat: 12 august 2026 · scris de Daniel Ungureanu, inginer instalații
Radonul e un gaz radioactiv care urcă din pământ. Nu are miros, nu are culoare, nu se vede și nu îl simți niciodată. În România, 18% dintre locuințele măsurate depășesc limita legală, iar 75% depășesc valoarea recomandată de Organizația Mondială a Sănătății. Partea pe care nu ți-o spune nimeni: după ce izolezi casa și schimbi tâmplăria, cifra crește. Cercetătorii de la Cluj au măsurat exact asta, iar mecanismul e același cu cel care îți dă condens pe geam.
Ce e radonul, în două minute
Sub casa ta, în pământ, există uraniu. Nu mult, dar există aproape peste tot, în cantități diferite în funcție de rocă. Uraniul se dezintegrează încet, trece prin radiu, iar la un moment dat din lanțul ăsta iese un gaz. Ăla e radonul.
Fiind gaz, migrează prin porii solului către suprafață. Iese în aer liber și se diluează imediat, deci afară nu contează. Problema apare când deasupra lui e o casă.
E de aproximativ șapte ori și jumătate mai greu decât aerul. Se lasă în jos. De asta valorile cele mai mari se găsesc în pivnițe, beciuri, demisoluri și la parter, iar la etajul trei sunt de obicei de câteva ori mai mici.
Radonul în sine nu e problema cea mai mare. El se dezintegrează la rândul lui, în câteva zile, iar ce rezultă sunt particule solide microscopice care se lipesc de praful din aer. Alea ajung în plămâni odată cu respirația, rămân acolo și emit radiație direct în țesut. Ăsta e mecanismul prin care radonul produce cancer pulmonar.
Oamenii îmi spun des că „se simte radonul\” în beci. Nu se simte. Radonul e complet inodor. Ce miroase acolo e mucegaiul, adică o cu totul altă problemă, care se rezolvă altfel. Faptul că un beci miroase nu îți spune nimic despre radon, iar faptul că nu miroase, cu atât mai puțin.
Cifrele din România
Datele nu sunt estimări. Vin dintr-un program de măsurători derulat între 2008 și 2024, cu aproximativ 11.000 de clădiri măsurate, dintre care peste 8.000 de locuințe și peste 300 de școli și grădinițe. Harta de radon a României a fost realizată la Cluj, la Universitatea Babeș-Bolyai, și acoperă în jur de 45% din teritoriu.
| Ce s-a măsurat | Rezultatul |
|---|---|
| Locuințe peste limita legală din România, 300 Bq/m³ | 18% |
| Școli și grădinițe peste 300 Bq/m³ | 24% |
| Clădiri peste valoarea recomandată de OMS, 100 Bq/m³ | 75% |
| Cazuri de cancer pulmonar pe an în România atribuite radonului din locuință | aproximativ 1.800 |
Ultimul rând merită citit de două ori. Estimarea vine dintr-o lucrare publicată în 2024 sub egida Academiei Române și acoperă între 7 și 25% din totalul cazurilor de cancer pulmonar din țară.
„Bq/m³\” înseamnă becquereli pe metru cub și măsoară câte dezintegrări radioactive se produc într-o secundă într-un metru cub de aer. Nu trebuie să înțelegi unitatea. Trebuie să reții două numere: 300 e pragul de la care legea românească cere să faci ceva, iar 100 e pragul de la care Organizația Mondială a Sănătății consideră că ar trebui să te intereseze.
Cercetătorii de la Babeș-Bolyai au pus expunerea într-o formă pe care o înțelege oricine: a sta un an într-o casă cu 300 Bq/m³ echivalează, ca efect asupra sănătății, cu 150 de radiografii pulmonare pe an sau cu fumatul a 16 țigări pe zi.
De ce crește după izolare
Aici e partea care lipsește din tot ce am citit în română pe subiectul ăsta, și e și partea pe care o pot explica cel mai bine, pentru că e exact fizica pe care o folosesc când calculez ventilația unei case.
Concentrația de radon din casa ta e un raport. Sus, cât intră din sol. Jos, cât aer proaspăt intră ca să dilueze. Când izolezi și schimbi tâmplăria, tu crezi că nu atingi niciunul dintre cele două. De fapt le muți pe amândouă, și în direcția proastă.
Numitorul scade. O casă cu tâmplărie veche schimbă aerul de vreo 0,7-1 ori pe oră, fără să faci nimic, doar prin fisurile din jurul ferestrelor și ușilor. După termopan montat fără grile de aerisire, ajunge pe la 0,1-0,2. Ai tăiat de cinci ori diluția. Asta e aceeași cauză din care ți-au apărut geamurile aburite, doar că apa se vede, iar radonul nu.
Numărătorul crește. Iarna, casa caldă se comportă ca un coș de fum. Aerul cald urcă și iese pe la partea de sus, iar în partea de jos se creează o depresiune ușoară față de pământ. Casa aspiră. Dacă ai închis toate căile pe unde intra aer de afară, singura cale rămasă deschisă e cea de jos: rosturile plăcii, trecerile de conducte, canalul tehnic, pardoseala de pământ din beci.
Deci ai scăzut diluția și ai crescut aspirația din sol, în același timp. De asta cercetătorii avertizează că după reabilitarea termică valorile cresc, uneori mult peste limita admisă. Într-un program de investigare a școlilor, 20% dintre clădiri erau deja peste limită înainte de lucrări.
Nu spune să nu izolezi. Izolația e corectă, iar o casă neizolată are alte probleme, de la factură până la mucegai pe colțuri. Spune că izolația fără ventilație e o lucrare făcută pe jumătate. Am scris despre același mecanism, cu apă în loc de gaz, în articolul despre geamurile care se aburesc după schimbarea tâmplăriei.
Un test pe care îl fac uneori la fața locului, ca să arăt omului despre ce vorbesc: aprind o lumânare și o țin lângă cercevea, iarna, cu ușile interioare închise. La o tâmplărie veche, flacăra tremură. La una nouă, montată etanș, stă dreaptă. Momentul ăla convinge mai bine decât orice cifră.
Calculator: cât de urgent e să testezi
Nu pot să îți spun de aici dacă ai radon în casă. Nimeni nu poate. Depinde de solul de sub tine, iar solul se schimbă de la o stradă la alta, uneori de la o casă la vecina ei. Singurul mod de a afla e o măsurătoare.
Ce poate face calculatorul de mai jos e altceva: îți spune cât de probabil e să fii într-o situație cu valori mari și, mai ales, cât de sus ar trebui să pui testarea pe listă. E o triere, nu o măsurătoare.
Cât de urgent ar trebui să testez?
Se recalculează la fiecare modificare. Nimic nu se trimite nicăieri.
Primele trei grupe sunt cele 16 județe unde măsurătorile au găsit valori peste media națională. Restul țării nu înseamnă zero risc, doar mai puține date.
Radonul e mai greu decât aerul și se lasă în jos. Concentrația scade cu fiecare nivel.
Pardoseala de pământ e cea mai directă cale de intrare. Placa de beton nu e etanșă: radonul trece prin rosturi și prin trecerile de conducte.
Etanșarea taie diluția de câteva ori. E factorul pe care îl controlezi cel mai ușor.
Ventilația e singurul lucru care diluează. Fără ea, orice intră rămâne.
Nu schimbă cantitatea de radon, dar schimbă mult consecința. Explic mai jos de ce.
—
completează datele de mai sus
Calculatorul estimează probabilitatea de a te afla într-o situație cu valori ridicate, pe baza factorilor care influențează acumularea: geologia zonei, nivelul la care stai, tipul fundației, etanșeitatea clădirii și ventilația. Nu măsoară radon și nu înlocuiește o măsurătoare. Concentrația reală se poate afla exclusiv printr-un detector expus în casă și analizat într-un laborator acreditat.
Unde e mai probabil să ai
Măsurătorile s-au concentrat în Transilvania și în nord-vestul țării, iar valorile peste media națională au fost găsite în șaisprezece județe: Alba, Arad, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brașov, Caraș-Severin, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Sibiu, Sălaj, Satu Mare și Timiș. În județele astea, media e de aproape trei ori mai mare decât media națională.
Aici trebuie să fiu cinstit cu o limitare: harta acoperă în jur de 45% din teritoriu. Faptul că județul tău nu e pe listă nu înseamnă că nu ai radon. Înseamnă că s-a măsurat mai puțin acolo.
Și încă ceva, mai important decât județul. Am văzut situații în care două case de pe aceeași stradă au valori foarte diferite, pentru că una are beci cu pardoseală de pământ și cealaltă nu. Geologia dă ordinul de mărime. Construcția dă restul.
Cum se măsoară corect
Radonul variază enorm de la o oră la alta și de la o zi la alta. Crește noaptea, crește iarna, crește când e presiune atmosferică scăzută. De asta o citire de moment nu înseamnă nimic, iar legea cere o medie anuală.
- Ceri un detector pasiv de la un laborator acreditatUn dispozitiv mic de plastic, fără baterie și fără ecran. Se numește detector de urme. Îl primești prin poștă.
- Îl lași în camera în care stai cel mai multDe obicei dormitorul sau livingul, la nivelul cel mai de jos locuit. Nu în baie, nu în bucătărie, nu pe pervaz, nu lângă calorifer.
- Îl lași câteva luni, peste sezonul recePerioada lungă e ce transformă o citire într-o medie. Măsurarea de iarnă e cea relevantă, pentru că atunci stai cu geamurile închise.
- Îl trimiți înapoi la laboratorEi îl analizează și îți dau o cifră în Bq/m³, cu incertitudinea aferentă.
- Compari cu 300Sub, ești în regulă din punct de vedere legal, chiar dacă merită să te uiți și la pragul OMS de 100. Peste, treci la remediere.
Laboratorul de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, numit LiRaCC, e acreditat de Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare și lucrează după standardul EN ISO/IEC 17025. Există și firme private care fac măsurători, unele trimițând tot acolo pentru analiză. Am căutat prețuri publicate și nu am găsit la niciuna. Se cere ofertă, iar asta e o realitate a pieței, nu o ocolire din partea mea.
Ce nu funcționează, deși pare logic
Partea asta e importantă, pentru că oamenii cheltuie bani pe aparate care nu au nicio legătură cu problema.
- Purificatorul cu filtru HEPA. Radonul e gaz. Trece prin orice filtru de particule ca prin nimic.
- Dezumidificatorul. Nicio legătură. Scoate apă din aer, nu gaze.
- Plantele. Nu absorb radon în nicio cantitate care să conteze.
- Ionizatoarele și lămpile UV. Nu au ce face cu un gaz nobil, care nu reacționează chimic cu nimic.
- Zugrăvitul și tencuiala nouă. Radonul nu vine prin peretele exterior. Vine de jos.
- Aerisitul larg. Scade concentrația rapid, dar revine în câteva ore după ce închizi.
- Grilele de aerisire în tâmplărie. Redau casei diluția pierdută. Ieftine, dar efectul e limitat la valori mari.
- Statul la etaj superior. Reduce expunerea, dar nu e o măsură, e o întâmplare.
Un purificator de aer prinde totuși o parte din descendenții solizi ai radonului, cei care se lipesc de praf. Nu e nimic. Dar radonul continuă să se dezintegreze în aerul din cameră, inclusiv în aerul pe care îl respiri înainte să ajungă la filtru. Ca soluție pentru radon, nu îl recomand și nu l-aș vinde nimănui cu argumentul ăsta.
Ce funcționează, cu cifre oficiale
Cifrele de mai jos nu sunt ale mele. Sunt din ghidul de remediere aprobat prin ordin al Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare, documentul oficial după care se lucrează în România.
| Metodă | Cât reduce | Când o alegi |
|---|---|---|
| Depresurizarea activă a solului Un tub și un ventilator care scot aerul de sub placă și îl evacuează deasupra acoperișului | 76-98% până la 99% în varianta cu membrană | Peste 500 Bq/m³, sau la casă cu beci. E singura metodă care rezolvă la valori mari |
| Ventilație mecanică cu recuperare de căldură | în jur de 50% | Între 300 și 500 Bq/m³, sau ca măsură care rezolvă simultan condensul și aerul viciat |
| Etanșarea căilor de intrare rosturi, treceri de conducte, fisuri în placă | variabil, singură rareori suficientă | Întotdeauna, ca măsură care însoțește una dintre cele de sus |
Ghidul împarte situațiile în trei praguri. Între 300 și 500 Bq/m³ se recomandă etanșare și ventilare ușoară. Între 500 și 1000, combinații mai intense. Peste 1000, măsuri cuprinzătoare.
Un recuperator de căldură taie în jur de jumătate din radon, potrivit documentului oficial. Iar în paralel rezolvă condensul de pe geam, aerul viciat de dimineață și o parte din mucegai. Dacă ești oricum la limita de a lua unul, argumentul radonului îl împinge peste. Am scris separat despre de ce nu se amortizează din economia la încălzire — și de ce tot merită luat, din alte motive.
De ce contează dacă fumează cineva în casă
Radonul și fumul de țigară nu se adună. Se înmulțesc.
Riscul de cancer pulmonar de la aceeași concentrație de radon e de câteva ori mai mare la un fumător decât la un nefumător. Explicația e că plămânul unui fumător are deja celulele afectate și mecanismele de curățare încetinite, iar particulele radioactive stau mai mult timp în contact cu țesut deja vulnerabil.
În Europa, radonul e responsabil de aproximativ 15% din cele circa 14.000 de cazuri anuale de cancer pulmonar legate de expunerea în locuință. E a doua cauză de cancer pulmonar după fumat, iar la nefumători e prima.
Nu îți spun asta ca să te sperii. Ți-o spun pentru că schimbă ordinea în care faci lucrurile. Dacă în casă se fumează și stai la parter într-un județ din listă, testul de radon urcă în capul listei. Dacă nu fumează nimeni, stai la etajul patru la bloc și clădirea n-a fost anvelopată, poate să aștepte.
Dacă reții patru lucruri din tot articolul
Radonul urcă din pământ și se adună jos, deci parterul și demisolul contează, etajul patru mult mai puțin. Izolația fără ventilație îl concentrează, pentru că taie diluția și lasă deschisă doar calea de jos. Singurul mod de a ști e o măsurătoare pe câteva luni, iarna, cu detector pasiv, la un laborator acreditat. Iar dacă iese peste 300, ventilația mecanică taie în jur de jumătate și depresurizarea solului între 76 și 98%.
Întrebări frecvente
Stau la bloc, la etajul 5. Trebuie să mă intereseze?
Mult mai puțin decât dacă ai sta la parter. Radonul intră pe la partea de jos a clădirii și se diluează pe măsură ce urcă, iar la etajele superioare valorile sunt de obicei de câteva ori mai mici. Nu e zero, mai ales dacă blocul are ghene sau canale verticale care leagă subsolul de etaje, dar dacă ai un buget limitat de atenție, pune-l în altă parte.
Am cumpărat un detector digital de radon. E suficient?
Depinde pentru ce. Ca să vezi cum variază de la o zi la alta și ca să verifici dacă o măsură a funcționat, e util și îl recomand. Ca dovadă a mediei anuale, cerută de lege, nu ține locul unui detector pasiv analizat într-un laborator acreditat. Aparatele de consum au și o perioadă de stabilizare de câteva zile până la săptămâni, în care primele cifre afișate nu înseamnă mare lucru.
Casa mea are 40 de ani și n-am avut niciodată probleme. De ce acum?
Probabil pentru că până acum casa respira singură, prin fisurile din jurul ferestrelor vechi. Radonul intra în aceeași cantitate, dar se dilua continuu. Din ziua în care ai montat tâmplărie etanșă, aceeași cantitate a rămas într-un volum de aer care nu se mai schimbă. Cifra a crescut fără ca solul să se fi schimbat cu nimic.
Dacă rezultatul iese 250, sunt în siguranță?
Ești sub pragul legal, deci nu ești obligat să faci nimic. Dar 250 e peste dublul valorii pe care o recomandă Organizația Mondială a Sănătății, iar riscul nu are un prag sub care dispare, scade continuu odată cu concentrația. La 250 aș aerisi mai disciplinat, aș pune grile de aerisire dacă nu am, și aș măsura din nou după orice lucrare care etanșează casa.
Se poate ventila prea mult, ca să scap de radon?
Practic nu, dar plătești în căldură. De asta ventilația mecanică cu recuperare e răspunsul corect și aerisitul continuu nu e: recuperatorul îți schimbă aerul și îți dă înapoi 80-90% din căldura din el. Un geam lăsat deschis toată iarna face același lucru cu diluția și te costă enorm.
Are proprietarul obligația să îmi spună dacă are radon, când închiriez sau cumpăr?
În România nu există deocamdată o obligație de declarare la vânzare sau la închiriere pentru locuințe, așa cum există în alte țări. Nivelul de referință de 300 Bq/m³ și obligațiile de măsurare sunt prevăzute de Planul Național de Acțiune la Radon, dar acoperirea lor practică e concentrată pe locuri de muncă și clădiri publice. Dacă îți pasă, întreabă și, dacă e o casă la sol într-un județ din listă, măsoară singur după ce te muți.
Cât costă o remediere serioasă?
Nu știu, și nu vreau să inventez o cifră. Depinde de metodă, de tipul fundației și de accesul sub placă. Un sistem de depresurizare a solului înseamnă foraj, tubulatură, un ventilator și evacuare deasupra acoperișului, deci e o lucrare de construcții, nu un aparat pe care îl cumperi. Cere două-trei oferte de la firme care fac și măsurătoarea, nu de la unele care se ocupă strict de montaj, și cere-le să măsoare din nou după intervenție. Fără măsurătoarea de după, nu ai cum să știi ce ai cumpărat.
Inginer instalații
Montez și repar aparate de climatizare și tratare a aerului din 2000. Scriu despre ele din perspectiva celui care le pune în funcțiune, nu a celui care le vinde. Mai multe despre mine.